- De ce-ai plecat! povesteşte-mi păţaniile tale.
- Până una alta, mor de sete şi mă cam ia cu frig.
- Să-ţi dau un coniac?
- Nu obişnuiesc.
- Un ciai bun cu rom?
- Nici asta, sunt băuturi cari nu se cunosc pe la noi, adică acolo sus. Mie să-mi faci o limonadă caldă.
- O limonadă caldă ?! Apoi la noi se bea rece, ca răcoreală. Dar, în fine, să-ţi fac pe plac, căci văz că ţi-ai schimbat obiceiurile. Pe când erai mic, tată-tău, cum te-ai înţărcat, îţi dedeà vin în loc de lapte, şi ce vin!
- Multe s'au mai schimbat de atunci, şi vinurile voastre! (După ce bău limonada). Să-ţi povestesc ce mi s'a întâmplat:
- Eram de 10 ani când, după cum ştii, dispărui din oraş. Toată lumea mă crezu furat de vre-o ţigancă; în realitate însă, fui luat de un mare astronom, Resmov, bun prieten cu tată-l meu şi care ţineà la mine ca la ochii din cap.
- Mă faci foarte curios. Continuă.
- Într'o zi, prietenul Resmov vine gâfâind la noi; de repede ce voia să suie treptele scărei, i se împleticiră picioarele, căzu după câte-va trepte, îşi scrânti o mână şi un picior, ochelarii i se sparseră; dar cu toate astea, se urcă glonţ la tata.
Tata, de şi crâşmar, era totuşi un om cu carte şi când nu veniau muşterii, citea, citea într'una, de toate. Tocmai era adâncit în citirea unei cărţi, când Resmov se apropie de el, îl bate pe umeri; tata tresare şi-l întreabă:
- Ce e cu tine, Resmov? Ce arăţi aşa zăpăcit?
- Am descoperit ceva grozav!
- America?
- Nu, căci e găsită de altul.
- Că pământul nu e rotund? Că nu se învârteşte în jurul lui? Bagă de seamă să nu paţi ce era să pată Galileu.
- Nu! Nu! Am descoperit o planetă, cam mititică, nu e vorbă, căci abia se vede de acì ca gămălia unui ac, dar am un telescop minunat!
- Apoi?
- Şi ce e mai curios, e că am găsit că e locuită. Să vezi cum se plimbă fiinţele alea, cu cari ard de nerăbdare să fac cunoştinţă, par'că sunt nişte furnicuţe!
- Cum ai botezat-o?
- Mă rog, n'am botezat-o încă, la asta eşti tu mai meşter; căci tocmai pentru asta am venit acì. Botez fără băuturică nu merge. Ai priceput?
La vorbele astea, tata se scoboară în pivniţă, de unde aduse un vin roşu rubiniu, care făcù să sclipească ochii lui Resmov de plăcere, când ' l văzu în pahare.
Ne aşezarăm câte-şi trei la masă şi băurăm în sănătatea noii planete "Aurora".
După ce golirăm vre-o două sticle, astronomul Resmov făcù cunoscut lui tata că vreà să viziteze această planetă şi că şi-a ales un tovarăş de drum.
- Pe cine, întreabă tata?
- Pe fiu-tău.
- Ce, glumeşti?
- De loc, ce pricopseală va face acì ? Colo sus, cine ştie, va da de vre-un noroc neaşteptat; apoi venim să te luăm şi pe tine. Să nu zici nu!În sfârşit, după o lungă chibzuire, tata consimţi să mă lase să plec. Promise că nu va vorbi nimănuia de plecarea noastră. Şi a doua zi, pornirăm cu un balon în spre planeta Aurora de unde viu acum ca să te iau la rândul meu.
- Îţi râzi de mine ? spuse Ragomi. Am nevastă, copii, cum o să-i las acì ? Şi cu gazeta ce fac ?
- Tocmai, ca reporter ai datoria să te interesezi şi de alte lumi, e existenţa ta, gândeşte-te la articolele senzaţionale de reportaj ce o să faci. Şi apoi nervos, cum mi te pari, poate să-ţi priiască schimbarea aerului.
Ragomi stă la îndoială.
- Gândeşte-te bine. Lumea ce o s'o vezi este o lume foarte bizară, care te va interesà mult. Haide, nu mai stà pe gânduri.
- Să-ţi spun drept, propunerea ta ' mi surâde. Sunt sigur că nu o să închiz ochii toată noaptea gândindu-mă la ea. Stai să mă duc să anunţ nevasta.
Ragomi se reîntoarce peste un sfert de ceas zâmbind.
- Nevasta a consimţit. O să trebue însă, înainte de plecare, să pun la cale nişte afaceri cu ai casei.
- Roagă-i să ne pregătească şi ceva merinde.
- Fii pe pace. Până una alta, culcă-te pe canapeaua asta, dormi liniştit. La patru dimineaţa, viu să te scol. Noapte bună! "
![Validate my Atom 1.0 feed [Valid Atom 1.0]](valid-atom.png)


No comments:
Post a Comment